“Atunci când suntem motivaţi de ţeluri ce au o semnificaţie profundă, de vise ce se cer a fi realizate, de dragoste pură ce are nevoie să fie exprimată, doar atunci ne tăim viaţa cu adevărat.”

Greg Anderson

Leacuri pentru boli de plamani

Leac cu miere si galbenusuri de ou

Este un leac foarte bun in tuberculoza dar si in celelalte boli de plaman chiar canceroase.

Ingredientele necesare

1. 2 kilograme miere de albina de salcam
2. 8 galbenusuri de oua proaspete
3. 500 mililitri de alcol de 90-95 grade
4. 300 grame de hrean proaspat ras prin razatoarea fina
5. zeama de la 6 lamai de marime potrivita

Mod de preparare

Se freaca galbenusurile iar apoi zeama de la lamai impreuna cu alcoolul se incorporeaza picatura cu picatura pentru a nu se taia compozitia. Apoi se adauga mierea si hreanul ras ssi se pune compozitia intr-un borcan si se leaga cu celofan la gura. Se lasa la macerat 10-12 zile la o temperatura de 10-12 grade. La doua zile se amesteca cu o lingura de lemn. Din acest leac se ia zilnic cate 3 linguri inainte de cele trei mese principale cu o jumatate de ora. Se ia o luna apoi se face o pauza de doua luni si se poate relua.

Sirop din muguri de brad

Mugurii de brad au o insemnatate deosebita atat pentru pastrarea sanatatii oamenilor cat si pentru tratarea bolilor grave cum sunt bolile de plamani. Cum mugurii nu se pot consuma ca atare decat in sezon, siropul de muguri de brad este la fel de valoros si se poate consuma de cate ori este nevoie.

Mod de preparare

Siropul din muguri de brad se prepara in cel mai simplu mod: intr-un borcan mare se pun straturi alternative de muguri si zahar. Ultimul strat sa fie zahar si sa fie de grosimea unui deget apoi borcanul se inchide ermetic, si se lasa la soare timp de 5- 10 zile pana cand se separa siropul. Siropul se strecoara  si se stoarce dupa care se fierbe cel mult zece minute apoi inca fierbinte se trage in sticle (nu plastic) se inchid ermetic si se pastreaza la loc racoros. Din acest leac se iau zilnic cate doua- trei linguri inainte de mesele principale

Mere coapte
Merele coapte sunt deosebit de valoroase in mai toate bolile aparatului respirator si in special in afectiuni ale gatului, datorita pectinei pe care o contin. Luati trei mere de marime potrivita, scobiti-le in mijloc si scoateti-le samburii impreuna cu casutele apoi le ungeti cu miere si le lasati sa se coaca aproximativ 30 de minute in cuptor. Indata ce s-au racorit putin, mancati-le pe toate trei, pentru a  introduce in organism suficienta pectina. Cura cu mere coapte se tine pana la vindecarea completa. Pectina activeaza fortele de autoaparare ale aparatului respirator. Suplimentar, mierea actioneaza ca dezinfectant.

Argila

Argila este un leac universal valabil pentru toate bolile; deci  si in cazul bolilor de plamani si se foloseste atat intern cat si extern la impachetari in cazuri mai grave. Pentru impachetari, se dilueaza argila cu apa calduta si se aplica pe locurile bolnave apoi se acopera si se lasa sa lucreze peste noapte. Argila este un absorbant foarte puternic. Avand gradului inalt de dispersie a particulelor, ea absoarbe toxinele de natura gazoasa, grasimile, mirosurile, gazele, puroiul, microbii. In uz intern este indicata numai argila grasa si trebuie trecuta printr-un tifon pentru inlaturarea nisipului (pentru orice eventualitate). Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de fiecare masa (la 200 de grame de apa o lingurita de argila, iar pentru copiii mai mici de 12 ani, o jumatate de lingurita de argila).

Sa va fie cu leac!

Pregatirea

Soda caustica:

Inainte de a va apuca de fabricarea de sapun acasa cautati soda caustica de puritate foarte mare (peste 98%) si sa va uitati un pic la proprietatile uleiurilor pentru a face un sapun reusit folosind: SoapCalc

Cand folositi calculatorul de la SoapCalc, atentie sa lasati selectat NaOH (soda caustica), cealalta varianta (potasa caustica) fiind folosita pentru sapun lichid, care este dificil de facut, nu intram in detalii acum, selectati “Grams”, lasati procentajul de apa propus automat si excesul de grasime propus (Super Fat).

Uleiuri “speciale” folosite la sapun sunt:

Uleiul de cocos – acesta ajuta la o duritate optima a sapunului si ajuta sa nu devina mucilaginos prea rapid in contact cu apa. Nu este singurul ulei/unt cu aceasta proprietate dar este cel mai folosit, recomandat, aproape indispensabil. Recomand sa folositi macar 15% ulei cocos in compozitia sapunului.

Uleiul de ricin – este singurulul ulei (daca nu ma insel) care face clabuci , asadar de-asemenea aproape indispensabil.

In rest folositi uleiurile preferate, jonglati cu proprietatile acestora in calculatorul celor de la SoapCalc sa deveniti familiari.

Clarificare: puteti face sapun si doar cu ulei de masline de exemplu, dar acesta va face putin clabuc si se va topi rapid – va deveni mucilaginos in contact cu apa. Tehnic nimic nu va opreste sa faceti sapun doar cu ulei de masline si in lume este produs foarte mult sapun asa (Sapunul de Marsilia).

Lichid

Lichidul folosit in prepararea sapunului ar trebui teoretic sa fie apa distilata. Mentionez ca pana acum n-am folosit apa distilata . Am folosit sucuri naturale de fructe in loc de apa sau infuzii de plante.

Instrumentatie folosita:

• Blender – pentru amestecarea compozitiei;
• Oala – pentru amestecarea componentelor;
• Borcan sau bol – uscat curat in care se va cantari apa si in care se va face amestecul de apa si soda caustica;
• Cantar – indispensabil pentru cantarirea cu precizie a ingredientelor;
• Forma pentru sapun – puteti folosi orice: forme speciale, sticla de lapte “tetrapack”, vase de plastic pentru stocat macarea;
• Folie de plastic cu care acoperim sapunul la final (puteti acoperi si cu o punga de plastic);
• Vas in care se cantareste soda;
• Lingura inox;
• Otet – pentru neutralizare in caz ca ne atingem de soda;
• Masca si manusi – folosite cand la amestecul apei cu soda (optional);
• Termometru (optional).

Prepararea sapunului:

Cantariti toate ingredientele: uleiurile sunt cantarite in oala in care se va prepara sapunul. Atentie chiar conteaza tare gramajul. Un gram in plus la ulei nu va insemna nimic, dar un gram in plus la soda este grav.
Cantariti soda si puneti-o intr-un vas. Cantariti lichidele si puneti-le in borcan. Se adauga cate o lingura de soda in apa si se amesteca pana la topirea completa, se adauga cate o lingura si se repeta procesul pana la epuizarea sodei. Amestecati soda cu apa la aer curat! In balcon, gradina sau macar deschideti geamul. Incercati sa nu inspirati vaporii rezultati. Sunt toxici. Atentie mare ca sa adaugati soda in apa si niciodata invers. Atentie ca atunci cand dizolvati soda, apa se va incalzi – are loc o reactie este exoterma – genereaza caldura. Dupa ce ati amestecat tot lasati la racit (pana la 40 grade Celsius).

Incalziti unturile si uleiurile pe foc. Atentie nu trebuie fierte ci doar topite si incalzite pana la 40 grade Celsius.

Cand uleiurile si amestecul de soda cu apa au ajuns la aproximativ 40 grade celsius le putem amesteca. Adaugati treptat lichidul cu soda caustica topit in apa in uleiuri, amestecand permanent cu blenderul. Continuati sa amestecati uleiurile pana cand compozitia ajunge la “trace” (urma). Ce inseamna asta? Inseamna ca arata ca o budinca, ca atunci cand scoateti blenderul din compozitie, ramane o urma la suprafata compozitiei.

Compozitia este gata pentru adaugarea componentelor mai sensibile sau care nu erau indispensabile in preparare cum ar fi: uleiuri esentiale, uleiuri pretioase, argile, plante, sare, zat de cafea, tarate, miere. Va las sa va folositi imaginatia si sa cotrobaiti pe internet. Amestecati-le si pe acestea si turnati in forma.

Nu este necesar sa tapetati sau sa ungeti forma cu nimic. Turnati compozitia in forma, acoperiti-o cu folie si protejati-o cu elastice. Imbracati bine forma intr-o patura sau cearsa si puneti-o la cald.

Curatati instrumentele folosite cu manusi si dupa spalare neutralizati cu otet. Este un pas necesar, nu il sariti. Astfel, veti putea folosi oala, blenderul si la altceva nu va trebui sa le folositi exclivi pentru sapun.

Dupa 24-48 ore luati forma, scoateti sapunul si taiati. Nu asteptati mai mult ca se va intari prea tare.

Lasati sapunul la uscat intr-un loc bine aerisit cu spatii intre feliile sau bucatile de sapun.

Dupa 4 saptamani este bun de folosit. Verificati PH-ul sapunului pentru siguranta. (PH-ul din poza  NU este ok, atunci a fost luat in joaca inainte de terminarea reactiei)

Sapunul din poze este facut cu suc de morcov, uleiuri de palmier (nu mai folosesc din considerente care tin de mediu, mai multe detalii aici: Uleiul de palmier – complici in defrisarea padurilor tropicale, ulei de masline (din turte – pomace), ulei de ricin si din samburi de struguri, soda caustica, coaja rasa de portocala. A iesit un sapun super fain, cu o duritate destul de mica motiv pentru care se topeste un pic mai rapid dar nu foarte.

Folositi-l cu drag

Benjamin Disraeli

Dovleacul se pare ca ar fi originar din America Centrala, seminte ale acestui fruct, datand din anii 7.000 i.e.n., au fost descoperite in Mexic. In Peru dovleacul era folosit ca aliment si ca o ofranda pentru zei, iar in China este considerat simbol al prosperitatii.

Dovleacul este preferatul multora dintre noi fiind un deliciu de iarna cand fructele si legumele sunt mai rare. Este folosit intr-o varietate de retete si este extrem de hranitor si benefic pentru sanatate. Culoarea galben-portocalie este dovada clara a faptului ca dovleacul este plin de beta-caroten si antioxidanti. Dovleacul contine vitamine, in special provitamina A, vitaminele E si C, saruri minerale, protide, hidrati de carbon iar semintele contin ulei, protide, lecitina, enzime si rezine cu proprietati antihelmintice.

Dovleacul poate fi consumat:

• copt la cuptor ori in spuza sau sub forma de placinta
• crud si ras in salate cu rosii, castraveti, conopida
• inabusit in supe
• sub forma de decoct de seminte
•  suc – folosit in tratarea cancerului si a maladiilor vasculare.

Dovleacul remediu in: prostata, inflamatii ale vezicii urinare, afectiuni ale caiilor urinare, stari de greata si asa- zisa boala de calatoriei, sub forma de cataplasma in arsuri etc.

Remedii cu dovleac

Viermi intestinal- dovleacul  contine un aminoacid care ucide parazitii intestinali precum teniile si de aceia este indicat in eliminarea parazitilor intestinali. Se pot consuma atat seminte cat si pulpa cruda in salate sau coapta in cuptor sau spuza. Se mai poate lua cate o lingurita de ulei de seminte de dovleac dimineata pe stomacul gol.

Prostata- semintele de dovleac datorita aportului de zinc, un mineral valoros pentru sanatatea prostatei,  sunt indicate in toate afectiunile acestei glande si se pot consuma ca atare sau sub forma de ulei presat la rece. Un remediu eficient in prostata se prepara astfel: se macina doua linguri de seminte de dovleac cu coaja cu tot  prin masina de tocat nuci, apoi se pun la fiert intr-o cana cu apa. Ceaiul se fierbe 15 minute. Se consuma cate doua-trei cani pe zi, pana la atenuarea simptomelor.

Obezitate- o cura cu dovleac e benefica pentru organism, dar si pentru silueta. Daca esti hotarata si consumi zilnic dovleac, poti slabi mai mult de 5 kg pe luna. Dovleacul este sanatos, nutritiv si contine putine calorii, 13 la 100 g fiind un aliment astfel este ideal pentru sanatatea organismului. Fiind bogat in vitaminele A, B, C si magneziu, dovleacul este totodata un bun suport pentru par si unghii, primele traumatizate in orice dietahipocalorica. Fibrele, prezente in cantitate mare, grabesc tranzitul intestinal, caloriile absorbindu-se mai putin. Dovleacul poate fi consumat ca atare in salate, copt sau gatit

Guta- cura cu seminte de dovleac este de un real folos bolnavilor de guta pentru ca, contribue la eliminarea excesului de acid uric din organism. Pentru calmarea durerilor, se bea „lapte de bostan”, un remediu care si-a dovedit valoarea in timp. O portie din acest remediu se prepara din sase linguri de seminte pisate intr-un vas, de preferinta din lut , peste care se toarna treptat, 500-600 ml apa clocotita. Se bea cate un pahar de “lapte de bostan” inainte de masa, de trei ori pe zi vreme de o luna.

Afectiuni ale inimii- specialistii spun ca datorita magneziului ce se gaseste in dovleac si in special in semintele de dovleac, in cantitati considerabile, acesta devine aliat de nadejde al inimi pentru ca, magneziu contribuie la buna funcţionare a sistemului cardiovascular, prevenind infarctul. De asemenea uleiul din seminte de dovleac contine acizi grasi polinesaturati, care sunt un elixir pentru vasele de sange si ajuta si la refacerea muschiului cardiac. La refacerea muschiului cardiac ajuta si miozina, un aminoacid ce ajuta muschii in general. Pentru protectia inimii consuma zilnic cate “o mana” de seminte de dovleac.

Arsuri- uleiulul de seminte de dovleac este folosit pentru a vindeca arsurile, pielea crapata si anumite rani. Se fac cataplasme care se inmoaie in ulei sau chiar cataplasme din dovleac si se aplica pe locurile cu arsuri, piele crapata sau rani.

Sa va fie cu leac!

“Nebuniile sunt singurele lucruri pe care nu le regretam niciodata.”

Oscar Wilde

Hreanul este o planta legumicola, perena, cunoscuta si deosebit de pretuita ca si planta de leac de catre vechi greci si romani si chiar si de stramosii nostri daci, face parte din familia Brassicaceae, are o tulpina subterana cilindrica, groasa, alba (folosita in alimentatie drept condiment), cu frunze mari si cu flori albe. Aceasta planta minunata care este raspandita in toata lumea poate atinge pana la 1,5 metri inaltime si este cultivaat in special pentru radacina mare si alba, insa chiar si frunzele sale sunt comestibile. Pe langa intrebuintarea hreanului in alimentatie mai este si un foarte puternic remediu in diferite afectiuni: in tratamentul afectiunilor renale, reumatismului, afectiunilor dintilor (parodontoza), bronsita, bolilor de inimă, inflamatiilor articulare, sinuzitei, parazitilor intestinali, paralizie faciala si lista poate continua.

Ce contine si sub ce forma se utilizeaza

Radacina de hrean este foarte bogata in vitamine in special C si din complexul B, minerale, contine substante antibiotice naturale, enzime, fitohormoni etc.

Siropul de hrean- se da prin razatoare o radacina de hrean (lacrimeaza ochii), se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine apoi se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon obtinandu-se siropul crud. Hreanul ras care raman in tifon se pune la fiert cu putina apa cat sa le acopere. Dupa fierbere, se lasa sa se raceasca,se strecoara apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau cate trei linguri pe zi in: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii (medii si inferioare in general).

 Tinctura de hrean- se dau prin razatoarea cu gauri mici radacinile de hrean apoi se pun intr-un borcan pana se umple o treime iar restul se completeaza cu alcool alb alimentar de 80 de grade apoi se lasa la macerat 8 zile, se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. In tratamente interne, se ia o jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, gripei, guturaiului. In tratamente externe se fac aplicatii pentru tratarea reumatismului, plagilor necrozate. Aplicarea tincturii de hrean este usor dureroasa, dar foarte eficienta.

Vin tonic cu hrean- intr-un litru de vin rosu de casa se pun 15 linguri de hrean dat prin razatoarea fina. Se pune dopul la sticla si se lasa sa se macereze continutul vreme de 9 zile, dupa care se filtreaza. Din acest tonic se administreaza 3-4 linguri pentru imbunatatirea digestiei, in anemie, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, si pentru prevenirea si tratarea litiazei renale. Folosit pe termen lung, acest vin tonic cu hrean este si un tonic sexual si un afrodiziac foarte bun.

Faina de hrean- radacinile de hrean se taie cubulete si se usuca bine, iar dupa ce sa eliminat complet apa si sunt uscate, aceste cubulete se macina cu rasnita electrica de cafea, obtinandu-se astfel un praf alb, cu efecte puternic iritative: faina de hrean, care se foloseste pentru cataplasme sau administrata ca atare.Este bine sa avem hreanul uscat in casa iar faina de hrean sa o preparam chiar inaintea folosiri pentru a nu-si pierde din proprietatile terapeutice.

Otetul de hrean- se rade o radacina de hrean si se introduce intr-o sticla cu otet de mere cu miere.Se lasa la macerat intr-un loc cald, timp de zece zile, dupa care se poate utiliza la nevoie in aplicatii externe. Este folosit in special in pareze faciale, contra descuamarii pielii si in seboree.

Hreanul tratament in afectiunile:

• Reumatism si dureri articulare- se pun frunze inmuiate in apa cu sare pe locul dureros si se lasa sa lucreze iar durerile dispar. Daca afectiunea este mai veche un alt remediu cu hrean ras este mult mai eficient: se rade radacina de hrean se stropeste cu spirt si se face o compresa care se aplica pe locul  dureros dar nu direct pe piele (se mai pune inca o compresa simpla pentru ca hreanul poate arde pielea). Hrean ras in amestec cu cartof ras se pune in sosete si se incalta peste noapte, acesta este un remediu foarte puternic. se mai poate consuma si hrean ras (o lingurita) intr-o cana cu lapte cald.
• Afectiuni ale inimii- radacina de hrean rasa proaspata se va amesteca cu miere in aceeasi cantitate si se va lua cate o lingurita de trei ori pe zi in cure de lunga durata.
• Dureri de cap- frunze proaspete de hrean, legate pe frunte alunga durerile de cap. Se mai pot pune si frunze proaspete de hrean strivite si stropite cu spirt “in moalele capului”, se spune din batrani ca acest leac limpezeste si mintea.
• Raceala cu dureri de gat si tuse- se iau 5-6 lingurite pe zi de sirop de hrean, care se inghite incet, lasandu-l cat mai mult timp sa actioneze la nivelul gatului. In plus, intercalat cu siropul se poate face si gargara cu tinctura de hrean: trei lingurite de tinctura la un sfert de pahar de apa (grabeste vindecarea). Iar in amigdalita se amesteca hrean ras cu faina de grau si apa calda si se pun comprese in zona cu amigdale inflamate.
• Bronsita acuta si cronica, astm – se consuma zilnic 3-4 lingurite de hrean ras, simplu sau in combinatie cu morcov ras. Hreanul are efecte antibiotice puternice, expectorante si bronhodilatatoare. Se mai pot face si aplicatii in zona bronhiilor cu hrean ras in amestec cu faina de in (in parti egale). Aplicatii se pot face si cu faina de mustar in loc de hrean.
•  Digestia lenta, gastrita hipoacida – se consuma 2-3 linguri de hrean ras, in timpul meselor principale iar suplimentar, se mai poate lua inainte de masa 1-2 linguri de vin tonic cu hrean.
• Paralizia faciala – se aplica pe obraz in zona afectata, de doua- trei ori pe zi, o compresa cu otet de hrean, obtinut dupa reteta de mai sus. Deasupra compresei se aplica un nailon si se tine o sticla cu apa calda, astfel incat sa se obtina o usoara hipertermie locala. Aplicatie trebuie sa dureze minim 15 minute.
• Tuberculoza si alte boli de plamani-  se spala foarte bine 12 oua, se pun intr-un vas, cu coaja cu tot, si se tin timp de 12 ore in suc de lamaie (trebuie sa le acopere). Se scot ouale din zeama de lamaie, se sparg si se bat bine, dupa care se pun din nou in vasul cu zeama de lamaie, se adauga 1 kg de hrean ras, 1 litru de tuica naturala tare (palinca) si un kg de miere. Amestecul se tine la macerat timp de noua zile, dupa care se iau zilnic din acest leac, dupa mesele principale, 1-3 linguri.
• Sinuzita, rinita – intr-o basma de culoare rosie (asa spun batranii) se pun 2 lingurite de hrean ras. Se aplica aceasta cataplasma pe zona fruntii cat timp cat este suportata, avand grija sa nu apara arsura pe piele. Desfundarea nasului are loc aproape instantaneu si incep sa fie eliminate secretii , curatindu-se astfel caile respiratorii superioare. Acest tratament se recomanda sa se faca mai multe zile la rand  (pana la eliminarea definitiv a secretiilor si durerii.
• Dureri de dinti-  se inhaleaza vapori de tinctura de hrean, astupand cu un deget o nara si inhaland vaporii cu nara din dreptul dintelui dureros.
• Anemia la copii si lipsa poftei de mancare- se consuma o data pe zi o salata din hrean ras fin cu sfecla rosie (sfecla rosie poate fi fiarta ,pentru ca nu-si pierde proprietatile). Aceasta cura se tine minimum o luna, si este recomandata cu mai ales pe perioada iernii si la trecerea de la sezonul rece la cel cald.
• Stomatita- trei lingurite de tinctura de hrean se dizolva in jumatate pahar cu apa; cu acest amestec se fac de mai multe ori pe zi clatiri ale guri.
• Paradontoza – se mesteca indelung si de mai multe ori pe zi, hrean crud dat prin razatoare (eventual amestecat cu morcov ras pentru atenuarea iutelii). Astfel la nivelul gingiilor, hreanul are efecte de puternica stimulare a circulatiei si a proceselor trofice.
• Tratamente cosmetice- pentru ten palid si ofilit se aplica cu un tampon de vata otet de hrean, care are efect de activare a circulatiei sanguine si efect de tonifiere a pielii iar pentru descuamarea tenului, se sterge zona afectata cu tinctura de hrean dupa care se aplica un unguent de galbenele.

Atentionari

Prudenta la persoanele cu colon iritabil sau care sufera de gastrita hiperacida iar abuzul de hrean in alimentatie duce la deranjamente digestive si tulburari nervoase iar extern va fi folosit cu prudenta la persoanele care au pielea sensibila, alergica.

“Sanatatea este ca banii, niciodata nu vom avea o adevarata ideea de valoarea sa pana cand o vom pierde.”

Josh Billings

Fasolea verde o leguma saraca in calorii, dar incarcata in nutrienti este deosebit de valoroasa in multe afectiuni precum: ateroscleroza, bolile de inima, rahitism, artrita reumatoidala, osteoartrita etc.  Fasolea verde contine de doua ori mai mult fier decat vestitul spanac, mineral deosebit de important mai ales pentru femeile aflate la varsata procrearii, care, din cauza pierderilor de fier in timpul menstruatiei sunt mai expuse riscului de a suferi de anemie feripriva. Fierul component al hemoglobinei care transporta oxigenul de la plamani in toate celulele organismului este in acelasi timp si un element cheie in procesul de producere a energiei si de asemenea in metabolism. Copii, adolescentii, femeile insarcinate au nevoie de un surplus de fier.

Remedii cu fasole verde

Diabetul-  consumul ridicat de fasole verde impiedica asimilarea zaharurilor, datorita continutului de fibre alimentare al acestei leguminoase. Sunt  recomandate curele cu o durata de minim o luna, timp in care se consuma fasole verde patru zile pe saptamana.

Obezitate- o portie mare de pastai de fasole verde (250 g), gatite cu putin ulei, condimente si ceapa, contine mai putin de 300 de calorii, si creeaza o senzatie de satietate durabila, constituind un felul doi mai mult decat indestulator. Astfel aceasta leguma minunata, este un adevarat medicament de slabit, cu atat mai recomandat, pentru ca stimuleaza tranzitul intestinal si are proprietati diuretice, ajutand astfel la o scadere mai rapida in greutate.

Litiaza biliara- consumul de fasole verde aduce in organism o mare cantitate de fibre alimentare, adica de substante nedigerabile, care joaca rol de “matura”, curatand tubul digestiv. Cercetari recente arata ca un consum regulat al acestor fibre alimentare previne si chiar vindeca litiaza biliara.

Osteoporoza- fasolea este una dintre cele mai bogate alimente in vitamina K prezentand avantajul ca poate fi consumata in mari cantitati. Dupa cum se stie vitamina K joaca un rol aproape crucial in mentinerea sanatatii sistemului osos. Studii ale cercetatorilor germani arata ca femeile ajunse la menopauza si care au consumat regulat vitamina K, din surse naturale, sunt cu mult mai putin afectate de osteoporoza si implicit mai putin susceptibile la fracturi. Vitamina K ce se gaseste din abundenta in fasolea verde, incetineste actiunea celulelore osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanta osoasa.

Migrena- riboflavina, siliciul organic, flavonoidele ce se gasesc din abundenta in fasolea verde s-a demonstrat ca reduc frecventa atacurilor de migrena, indiferent de ce natura sunt. Persoanele care sufera frecvent de migrena ar trebui sa consume macar de 4 ori pe saptamana acest aliment cu precadere  in zilele in care trebuie sa faca eforturi mari atat psihice cat si intelectuale.

Astm – beta-carotenul si flavonoidele ce se gasesc in cantitati mari in pastaile de culoare galbena intensa, precum si vitamina C, care se gaseste in toate tipurile de fasole verde, au efecte antiinflamatoare puternice asupra cailor respiratorii si reduc mult din intensitatea reactiei alergice. In timpul verii, se recomanda curele cu o durata de minim o luna, timp in care se consuma de 4-5 ori pe saptamana fasole verde.

Colesterolul- s-a constatat ca fasolea verde are proprietatea de a reduce nivelul colesterolului „rau“. Astfel doctorul James Anderson de la Universitatea Kentucky (SUA) precizeaza ca un consum de fasole verde de cel putin trei ori pe saptamana scade valoarea colesterolului „rau“ in medie cu 19 la suta, iar in cazuri de exceptie chiar cu 30 la sută.

Memorie- fasolea verde este o sursa de energie pentru creier  pentru ca in ea gasim cel mai bun tip de carbohidrati complecsi, cu un indice glicemic foarte mic, dar cu capacitatea de a oferi energie pe o perioada indelungata. Specialistii sustin acest tip de carbohidrati complecsi ce se absorb incet iar senzatia de sanatate este mult mai indelungata. Acesti nutrienti complecsi cu eliberare de energie treptata furnizeaza “comustibil” creierului si muschilor.

Sa va fie cu leac!

Afectiuni in care nucile sunt de ajutor

Anemie, anorexie- cei care se confrunta cu asemenea probleme pot consuma in fiecare dimineata, inainte de masa, maxim 100 grame de nuci cu piine. Aceasta cantitatea recomandata nu trebuie insa depasita, deoarece nucile pot provoca indigestie.

Tulburarile de ritm cardiac- cercetatorii au observat in urma unor studii ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari de ritm cardiac. In urma unui studiu unde participantii au mancat absolut tot ceea ce doresc, cu conditia sa consume si nuci s-a demonstrat ca grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta,in schimb o grasime neutra, precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important, afirma Robert Vogel, profesor la University of Maryland , Baltimore . Datorita faptului ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul sanguin se imbunatateste iar consumul de grasimi intrerupe producerea de oxid nitric de catre “captuseala” arterelor, necesar pentru mentinerea flexibila a vaselor de sange. Nucile contin si antioxidanti si arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric.

Afrodiziac si remediu impotriva infertilitatii- nucile contin cantitati importante de zinc care se gaseste in cantitati mari in testicole si prostata. Consumul de nuci ajuta la imbunatatirea calitatii si mobilitatii spermei si marirea numarului de spermatozoizi. Unele studii demonstreaza ca nucile pot ajuta si pe femeile care sufera de sindromul ovarian polichistic. De asemenea, acizii grazi omega 3 ajuta si la echilibrarea hormonala, regleaza ciclul menstrual si chiar la combaterea infertilitatii. In  Roma antica femeile ofereau boluri cu nuci ca simbol al ferilitatii, iar la nunti se aruncau cu nuci spre proaspetii casatoriti, din acelasi motiv.

Memorie- inca din Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru virtutile ei in vindecarea bolilor mentale, forma fructului – forma de creier, aducindu-i acest renume. Iar in decursul timpului, s-a constatat ca nuca, prin continutul sau, este intr-adevar un remediu pentru memorie si un energizant de exceptie.
 Imbunatatirea circulatia sangvina si functionarea glandelor sudoripare- se prepara decoct din 200 ml apa fierbinte- fiarta, la foc mic, cu o mana de frunzele de nuc, pana scade la jumatate. Dupa ce decoctul s-a racit se adauga o lingura de miere la 100 ml de ceai obtinut. Ceaiul este consumat in timp de 7 zile, cate 100 ml de ceai inainte de mesele principale. Este recomandat ca decoctul sa fie consumat proaspat, deoarece devine toxic chiar si daca este tinut in frigider.

Vermifug- se amesteca 60 grame miez de nuca pisat cu cartofi fierti, iar pasta obtinuta se consuma numai seara, dupa masa, timp de trei zile.
Diabet- siropul din frunze de nuc are efecte benefice in tratarea diabetului. Se dizolva o lingura de sirop intr-o cana cu apa din care se bea de doua sau trei ori pe zi, inaintea meselor.

Frunzele de nuc-mai sunt bune sub forma de infuzie impotriva caderii parului (se maseaza capul seara inainte de culcare) mai multe zile la rand. Foarte bun este si uleiul de nuca pentru regenerarea parului.

Folositi infuzia din frunze de nuc: spalatul eczemelor, in acnee, stomatita ulceroasa, transpiratia picioarelor, degeraturi etc.
Nucile sunt recomandate si persoanelor care sufera de: artroze, reumatism, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, enurezis sau afectiuni ale pielii. Multi dintre noi se feresc sa includa in regimul lor alimentar pentru ca ingrasa. Intr-adevar au o valoare calorica mare, dar grasimile din nuci sunt grasimi nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

“Omul care nu ştie, dar nu ştie că nu ştie, este periculos – să te fereşti de el; Omul care nu ştie, dar ştie că nu ştie, este neputincios – ajuta-l, învaţă-l să ştie; Omul care ştie, dar nu ştie că ştie, este adormit – trezeşte-l; Omul care ştie şi ştie că ştie, este înţelept – urmează-l!”

Ceapa  rosie,  o leguma ce nu ar trebui sa lipseasca de pe mesele noastre

Ceapa rosie este mult mai valorasa decat ceapa obisnuita, datorita continutului mult mai ridicat de antioxidanti, vitamine si minerale.  Ceapa rosie este un aliat de nadejde in afectiuni ale inimii, raceli, gripe, un puternic dezinfectant,  etc. In Romania se prefera ceapa alba obisnuita dar niciodata nu este tarziu pentru a ne reorienta spre ceva atat de valoros pentru sanatatea noastra.

Remedii cu ceapa rosie

Raceala cu tuse si dureri de gat- se curata 3-4 cepe de marime potrivita se zdrobesc si se adauga zahar sau miere si 200 ml apa si se fierb timp de 5-7 minute dupa care se filtreaza si se lasa la racit; se iau de trei ori pe zi cate doua linguri din siropul rezultat. Pentru usurarea respiratiei taiati o ceapa si o puneti langa cap pentru noapte, sigur veti dormi mai bine.

Colesterolul- conform studiilor de specialitate consumul de ceapa rosie duce la scaderea colesterolului si implicit reduce riscul atacului de cord. Scade nivelul trigliceridelor si curata arterele reducand riscul aparitiei de boli cardio vasculare.

Dezinfectant si diureti- ceapa rosie este un puternic dezinfectant si un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din meniul nostru si astfel sa tinem doctorul departe de casa noastra.

Atac de panica- este un calmant excelent in crize de nervi, insomnii, iar pentru a inlatura un atac de panica, sparge o ceapa si inspira mirosul ei. Pentru insomnii este necesar un consum mai indelungat de ceapa rosie, daca nu puteti consuma in timpul zilei macar seara. Un alt mod de a consuma ceapa rosie, daca nu va place cruda: fierbeti in lapte si miere de albine o ceapa taiata (5-7 minute)- si consumati aceasta fiertura inainte de culcare.

Sinuzita- se curata doua cepe si se pun la fiert iar pe cap se pune un prosop si se inhaleaza aburii. Acest remediu este bine de facut seara inainte de culcare si sa nu mai iesiti din casa pana dimineata. Se fac inhalatii pana la disparitia tuturor simtomelor de sinuzita.

Reumatism, guta- se pun cataplasme cu ceapa taiata si incalzita putin pe foc, pe locurile dureroase. Remediu se repeta de mai multe ori pentru un efect bun si de durata. Tot cataplasme cu ceapa taiata si infasurata intr-un tifon se pun in caz de migrene si dureri de cap.

Atentie! in colita de fermentatie, colon iritabil, gastrita se impune moderatie in consumul de ceapa rosie.

“Ori de cate ori cineva ma insulta, incerc sa imi ridic sufletul suficient de sus pentru ca insulta sa nu il atinga.”

Rene ‘Descartes

Durerea de gat este una din cele mai frecvent intalnite, probleme de sanatate si poate fi cauzata de multi factori: infectie virala, infectie bacteriana, inhalare de fum, aerul uscat, alergie etc. Durerea de gat este adesea primul simtom al gripei, raceli, laringitei. Nu apelati imediat la medicamente pentru ca in aceasta afectiune, remedii si leacuri sunt cu sutele si in mai toate cazurile cu au efecte miraculoase, rapide si fara urmari.

Remedii naturiste

Lapte cu ceapa- recunoscut ca fiind un remediu de exceptie impotriva durerilor de gat si a tusei este laptele cu ceapa. Se toaca foarte marunt o ceapa potrivita ca marime si se amesteca cu 100 ml lapte (preferabil de capra). Laptele are proprietati calmante iar ceapa are proprietati antibacteriale. In plus, acest leac are si un aport important de vitamina C (vitamina cea mai importanta in raceli).

Miere cu suc de lamaie- se stoarce o lamaie, iar sucul rezultat se amesteca cu doua lingurite de miere poliflora. Peste acest amestec se toarna 200 ml apa fierbinte si se bea inghititura cu inghititura. Se repeta: in prima zi de cel putin trei ori apoi de doua ori pana la eliminarea completa a dureri.

Miere cu propolis- se umple o cescuta cu miere si se amesteca cu 40-45 de picaturi de tinctura de propolis. Se ia cate o lingurita din acest amestec de mai multe ori pe zi, tinandu-se cat mai mult in gura, ca sa se topeasca incet.

Usturoi pisat- se amesteca o ceasca de usturoi pisat cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe un foc slab la baimarin, in craticioara emailata, si se amesteca continu, ca sa nu se prinda. Cand usturoiul este dizolvat bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute pe foc moale, apoi se strecoara fierbinte. Se pastreaza in frigider si se consuma in cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. In cazul adultilor se ia cate o lingura, iar la copii cate o lingurita din ora in ora. Secretul consta in a se tine siropul cat mai mult in gura, inainte de a fi inghitit.

Nalba de camp- se beau cate doua cani de infuzie de nalba de camp pe zi, dimineata si seara. Concomitent se taie nalba proaspata sau uscata, se intinde pe o fase, se stropeste cu rachiu si se face din ea o compresa. Durerile vor trece in doua zile, ba uneori chiar si intr-o zi.

Pentru amigdalita, tocam frunze de urzica creata, le amestecam bine cu slanina ranceda si le punem sub forma de compresa la gat. La amestec se pune si putina sare.
Se mai poate pune o cataplasma de smochine taiate, unse cu untdelemn.
Gargara cu ceai de viorele are efect sigur daca este facuta de mai multe ori pe zi.

Bicarbonat de sodiu- se pune o lingurita intr-un pahar cu apa calduta si faceti gargara din 4 in 4 ore, pentru a reduce aciditatea care provoaca durerea. Clatitul gurii cu aceasta solutie vindeca si aftele.

Lapte fierbinte- se bea o ceasca de lapte in care s-au topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu inghitituri mici, iar picioarele se tin in apa fierbinte (eventual cu sare).

Ceai din coji de ceapa- neplacut la gust dar cu efect miraculos; in plus se tin in apa fierbinte picioarele.
Ceai de patlagina- picioarele se tin in apa fierbinte.

Vitamina C: se ia 100 mg de vitamina C de trei ori pe zi, pana la disparitia durerii. Indiferent de ce este provocata durerea de gat, de o simpla raceala, un virus gripal sau streptococ vitamina C stimuleaza sistemul imunitar.

Zinc-se ia cate o pastila de zinc, din 3 in 3 ore, pana la disparitia completa a durerii.

Otetul de mere- este inegalabil, antiseptic si bactericid, otetul de mere usureaza si durerile de gat. Amestecati o lingura de otet de mere cu o lingurita de miere, diluati-le cu apa calda si faceti gargara. Tot diluat cu apa calda se pune si in jurul gatului cu o compresa.

Echinacea- se ia cate 200 g de echinacea, de patru ori pe zi, sub forma de pilule, sau cate 25 de picaturi de tinctura de echinacea, pusa in ceai fierbinte. Se ia de 3-4 ori pe zi.

Alte metode cu efect miraculos si usor de facut

Se face gargara de 2-3 ori pe zi cu apa calda, in care s-a picurat ulei de lamaie. Se pun 3-4 picaturi de ulei de lamaie la 100 ml apa.

Se beau 3-4 cani pe zi cu infuzie dintr-un amestec de flori de soc, menta si salvie, in parti egale.

Se iau 3-4 lingurite pe zi de miere zaharisita, si se tine in gura pentru a se topi lent.

Se fac inhalatii cu ulei de pin si menta. Se fierb jumatate de litru de apa, se toarna intr-un bol de portelan, se adauga 3-4 picaturi de ulei, se acopera capul cu un prosop (ca un cort) si se inhaleaza aburii 5-10 minute. Procedeul se repeta dupa cateva ore.

Sa va fie cu leac!

“Cei mai multi oameni traiesc fizic, intelectual sau moral, intr-un cerc foarte stramt al fiintei lor potentiale. Avem cu totii rezervoare de viata la care nici nu visam, din care ne putem trage seva.”

William James

Glanda tiroida se gaseste la baza gatului, de ambele parti, avand forma unui fluture si are functia de a secreta hormonul tiroidian dupa ce primeste semnale chimice de la ” generalul Pituitara” ca sa-l parafrazam pe doctor Oz (pituitara este tot o glanda). Functia principala a hormonului tiroidian este sa regleze metabolismul celulelor (schimbarile chimice din celulele dvs. care le face sa se nasca, creasca si sa moara). Consumul de energie difera de la persoana la persoana si acest lucru joaca un rol-cheie in reglarea metabolismului, iar aceasta este intr-o oarecare masura determinat genetic (unii au arderi mai rapide altii mai lente). Acest lucru, partial este controlat de hormonul tiroidian.

Afectiuni tiroidiene si remedii

Hipertiroidia- aceasta afectiune se datoreaza eliberarii de catre glanda tiroida de prea multi hormoni tiroidieni si poate fi provocata de mai multe cauze: sarcina, inflamatii, formatiuni benigne ale tiroidei. Probleme cauzate de hipertiroidie: batai de inima anormale uneori foarte rapide, apetit crescut, scaderi bruste in greutate, par subtire si casant, oboseala, caldura- punandu-va viata in pericol. In hipertiroidie tratamentul este medicamentos.

Hipotiroidismul- consta in deficienta hormonului tiroidian. Aceasta boala apare cand glanda tiroida nu produce suficient hormon, al carui rol este de a controla modul in care organismul consuma energia. Deficitul hormonului tiroidian afecteaza foarte mult toate sistemele organismului iar riscul de a dezvolta hipotiroidism tinde sa creasca odata cu inaintarea in varsta. Femeile in varsta au riscul cel mai mare in hipotiroidie. In cazuri foarte rare, hipotiroidismul apare la sugari si copiii mici. Sugarii avand o crestere si o dezvoltare normala daca hipotiroidismul este tratat inca  din timpul primei luni de viata; hipotiroidismul infantil netratat poate sa duca la afectari ale creierului, afectari ce implica un retard psihic si un retard al dezvoltarii. Adolescentii cu hipotiroidism, arata mult mai tineri decat varsta corespunzatoare. Cu un tratament adecvat,  adolescentii vor recupera in greutate si inaltime si ii va ajunge pe tinerii de aceeasi varsta. La adulti, hipotiridismul netratat poate duce la complicatii multiple: pericardita, cresterea nivelului de colesterol si triglyceride (care creste riscul de a face boli ale arterelor coronariene, accidente vasculare cerebrale). Hipotiroidismul grav poate duce la complicatii serioase (coma mixedematoasa).

Anumite zone din tara au solul cu deficit de iod in special zonele subcarpaticede aceia trebuie sa consumati iod suplimentar in alimente sau chiar pastile cu iodura de potasiu.

Sarea iodata este buna, dar folosita in mancaruri sau dace este pastrata necorespunzator isi pierde iodul.

Remedii naturiste in hipotiroidism

Consum de alimente care contin vitamina E si iod- peste gras, fasole verde, soia, lactate, alge marine, nuci, cereale integrale, paine de secara.

Consum de alimente care contin vitamina A- aceasta vitamina influenteaza functionarea glandei tiroide si absorbtia de iod. Daca aveti diabet doza de vitamina A se stabileste impreuna cu medicul.

Aloe vera- dizolva tumorile si noduli tiroidieni.

Propolis, suc de orz verde de 3 ori pe zi cate 50 ml.

Infuzie de cretisoara, salvie, coada calului

Telina fiind un stimulent al sistemului nervos este si un admirabil mijloc d etratament in bolile glandelor (hipotiroidism).

Maica teresa

Pinul este un conifer impozant care provine din Nord-estul Rusiei din Scandinavia si in general din Nordul Europei iar uleiul esential de pin este obtinut prin distilare din frunze de pin (ace) si din conuri de pin.

Beneficiile uleiului esential de pin sunt atribuite proprietatilor sale: antiseptice, antibacteriene, analgezice, diuretice, energizante, si desigur aromatice. Uleiul esential de pin fiind un puternic antiseptic al cailor respiratorii, este util ca si adjuvant in guturai, gripa, sinuzita, bronsita, traheita, rinofaringita, tuse acuta uscata si umeda, pneumonie, astm bronsic, tuberculoza, etc.

• Insa cel mai mult beneficiaza pielea si diferitele afectiuni ale pielii de pe urma uleiului esential de pin. Iar dermatologii il prescriu adesea pentru a trata boli precum: psoriazisul, pruritul, acneea, bolile de piele, eczema, pielea uscata, scabia, ranile, etc. Acesta va ofera o piele catifelata si echilibrata, neteda, reinnoita si stralucitoare. In cosmetica  uleiul esential de pin este utilizat pentru ca are o esenta fermecatoare si te duce cu gandul la padure, oferind o aroma dulce produselor cosmetice. De asemenea, mai este utilizat in fabricarea parfumurilor, sapunurilor, emulsiilor, aromelor, ca ulei de masaj si ca ulei de baie.

• Datorita efectului sau antiseptic urinar si hepatic mai este indicat si in caz de: cistite, colecistite, pielite. Iar pentru actiunea sa hormonala de tip cortizonic si pentru ca activeaza mult circulatia sangelui in zona unde e aplicat mai este util in dureri osteoarticulare si musculare, in boli reumatismale, periartrite, guta, artrita, scleroza in placi, circulatie periferica slaba (maini si picioare reci), intinderi de ligamente si entorse.

•  Fiind antiseptic poate fi folosit in hiperhidroza plantara (transpiratia picioarelor) balsamic si antifungic.

• Stimulent sexual bun, utilizat ca adjuvant in congestii uterine si impotenta.

• Recomandat de asemenea diabeticilor, datorita actiunii sale asupra reglarii secretiei de insulina.
• Astenie si epuizare nervoasa datorita faptului ca actioneaza ca un stimulent asupra sistemului nervos.
• Actiunea sa hipertensiva il face deosebit de util in hipotensiunea arteriala.

Atentionari!
Nu se va administra sub nici o forma copiilor sub 3 ani.

Nu se va administra in caz de hipotensiune.

Folosirea uleiului esential de pin in cura interna se face numai la recomandarea medicului si numai sub supraveghere medicala. Consultatia medicala este intodeauna necesara, iar informatiile prezentate sunt cu titlu informativ.

Sa va fie de folos!